Stii ca urmeaza o zi buna cand primesti mesaj de genul “Ne vedem diseara la Arene? “. E un entuziasm pe care greu il pot descrie in cuvinte, ca diseara o sa mergi sa vezi una din trupele preferate impreuna cu gasca de prieteni si o sa te bucuri de un show live. Cam asa a fost pentru mine ziua de sambata, cand am fost la arene pentru show-ul Leprous.
Trebuie sa recunosc ca nu stiam nimic despre trupele de deschidere, capul de afis fiind cei care m-au motivat sa merg la concert. Cei care au deschis concertul au fost norvegienii de la Kalandra, o formatie de folk nordic melancolic. Sunetul lor m-a dus cu gandul la niste dealuri insorite si verzi. Are ceva foarte linistitor si armonios, iar vocea solistei Katrine Stenbekk se potriveste perfect in tot ansamblul muzical. Costumele artistilor aveau de asemenea elemente folk si au avut si un instrument inedit pentru noi, un corn de capra (folosit de pe vremea vikingilor).
Intrasem intr-un moment de liniste sufleteasca cand au venit pe scena cei de la Monuments. Contrar aparentelor de studenti britanici cuminti, baietii au incins atmosfera la propriu in cortul de la Arene. Nu ma asteptam la sound-ul metal si la growl-urile solistului Andi Cizek. Piesele au crescut in intensitate, a fost si cu mosh pit, iar cand baietii din fata mea au inceput headbanging-ul am trecut pe lista de cumparaturi un Fastum gel si m-am alaturat si eu. A fost o schimbare de ritm fata de Kalandra. Trupa a redus distanta dintre ei si public, la propriu, cand vocalul s-a urcat pe gard, dar si prin comunicarea excelenta. Se vedea pe fata lor ca sunt incantati de ceea ce fac si publicul i-a rasplatit pe masura.
Cand am ajuns la Arene am auzit pe cineva de la security spunand ca la concertul asta sunt mai multe fete decat baieti. Eu ii mai vazusem live la festivalul ARTmania in 2018 si in 2022, asa ca asta a fost primul show in afara festivalului pe care l-am vazut si am fost foarte impresionata. In opinia mea Leprous au un sound al lor care oscileaza intre piese melancolice si piese mai heavy. Nu stiu exact care este reteta lui Einar si a colegilor sai de trupa, dar linia melodica a pieselor si versurile reusesc sa te duca prin stari diametral opuse, care se reflecta si in prezenta lor scenica. Stau toti cuminti in fata instrumentelor si la un moment dat se dezlantuie intr-un haos organizat. Au inceput cu piesa “Have you ever?” de pe albumul “Aphelion“, dupa care au mai crescut in intensitate cu “Slave“, de pe albumul “Pitfalls“. Piesa “Castaway angels” a fost dedicata curajului vecinilor nostri din Ucraina. Setlistul a fost in principal compus din piese de pe “Aphelion”, “Pifalls”, “Malina” si “The Congregation”. La jumatatea setlistului au dat ocazia publicului sa aleaga o piesa dintr-o lista de cinci, iar castigatoarea a fost “Illuminate“. Cu ocazia asta l-au avut alaturi si pe violoncelistul Raphael, pe care nu l-am vazut la concertul din 2022. Publicul a cerut un bis si acesta a venit cu piesa “The sky is red“, care a avut parte de un solo de tobe executat perfect de un Baard la bustul gol.
A fost o seara fix pe masura asteptarilor si entuziasmului de “diseara la Arene”. Multumim ARTmania Evenings!
Sasha
1 x EUR
1 x GBP
1 x USD
