Pentru cei mai mulți dintre ascultătorii de rap din underground, trupa Specii reprezintă un bastion, un moment important în evoluția genului și o formație care a trecut prin multe schimbări personale, prin certuri și despărțiri, pentru a reveni acum pe scenă, cu intenția de a scoate un nou album cât mai curând, probabil chiar anul acesta. Odată cu lansarea deja legendarului album Ușile, vol. 1, trupa a demonstrat că se poate scrie profund, filozofic, sincer și atent despre lucruri extraordinar de dificile, precum relația cu substantele, cu prietenii, cu părinții, relația cu Dumnezeu, cu sărăcia, luptele de stradă, cartierul, viața de junky și multe altele.
Trupa a fost deseori caracterizată foarte succint și mult prea simplist, mai ales de către cei care nu o ascultă, drept o trupă de „dava’iști” și cam atât. Însă există mult mai mult în interiorul legendei care s-a creat în jurul acestui nucleu artistic. Cei care le-au urmărit evoluția, de la apariție până la certuri și despărțiri, apoi carierele solo ale lui Dragonu’ AKA 47 și Chimie, precum și pe cea a lui Gazhanu, cel care a scos, nu se știe de unde, unele dintre cele mai șmechere negative și beat-uri, știu că băieții au în continuare ceva de spus.
Cert este că anul acesta a avut loc o nouă reuniune și, chiar dacă în trecut au mai existat astfel de reveniri urmate de despărțiri rapide, de data aceasta pare că împăcarea este mult mai profundă și mai concentrată spre crearea de noi piese. Nu pare că este doar pentru bani, ca în alte dăți, ceea ce ar putea duce la un nou album excelent. În seara de duminică, 22 martie, a avut loc al doilea concert Specii în Quantic și al doilea la care ajung anul acesta.
Băieții au mai organizat unul la o lună distanță, datorită cererii foarte mari, întrucât mulți nu au reușit să-și cumpere bilet la prima apariție pe scenă a trupei. Și acum a fost foarte multă lume — nu sold-out ca prima dată, dar îndeajuns cât să creeze o atmosferă de sărbătoare. De această dată a existat și un stand de merchandise, cu tricouri, hanorace foarte faine, CD-uri și casete; diferența fiind că acum au fost și CD-uri Specii, precum și un vinil de la Dragonu’. Vânzările au fost mari, din câte mi-am putut da seama, întrucât coada la stand a fost impresionantă pe tot parcursul serii.
După o sesiune de hip-hop și rap în boxe, undeva pe la ora 21:30, pe scenă au început să urce invitații trupei Specii, în ordinea „gradelor”, bănuiesc. În general, pe scenă au fost foarte multe persoane tot timpul, o practică destul de întâlnită la astfel de concerte, dar pe care, sincer, nu o înțeleg pe deplin sau, mai bine zis, nu-i văd rostul. Niște fete care dansează, în regulă, dar restul de prin brigăzi? La un moment dat, pe la jumătatea concertului, chiar a avut loc o mică tamponare între doi băieți și a fost nevoie de intervenția celor de la pază. Totuși, concertul a continuat nestingherit, semn că nu a fost ceva grav.
Dascălu și Serotonin au adus un hip-hop din underground și au încălzit publicul. După o sesiune de scratch-uri au urcat pe scenă Magnum, Veriga Lipsă și Tesla, cu versuri de „samurai”, pline de sens și cu un flow de zile mari. Veriga Lipsă ne-a îndemnat, între două versuri cu impact, să nu renunțăm și să ducem până la capăt ceea ce am început. Cei de la BMC (Brigada Muzicală Contemporană) au ocupat apoi scena, cu un show dinamic și plin de pasiune.
A urmat Psihotrop, care a început cu o piesă făcută la 17 ani, urmată de un rap battle cu colegul de scenă, din care am aflat, dacă o fi adevărat, că Ușile, volumul 2 ar urma să apară în octombrie. Amuly și Oscar au fost surpriza serii, au intrat pe câteva piese și au ridicat ștafeta. Înainte de Specii a urcat Bocaseca, care pare puțin mai obosit în ultima vreme, dar în continuare stă foarte bine pe cuvinte. Tecko Starr a fost la platane toată seara, până când au urcat băieții de la Specii, moment în care la butoane a intrat Gazhanu.
Specii știu să facă show și par mai în formă ca niciodată. Despre Chimie, zis și Mișu Foarfecă, nu știu foarte multe; în viața publică a părut mereu mai chill și mai așezat, cu versuri mai filozofice și o aplecare către introspecție.În schimb, despre Dragonu’, zis și Patrușapte, am auzit de-a lungul timpului lucruri și bune, și mai puțin bune. Cert este că pare pe un drum ascendent și are ocazia să demonstreze în continuare că este un artist autentic.
Trupa a fost dinamică pe scenă, a cântat fără oprire și a trecut prin aproape toată istoria sa, cu accent evident pe primele albume. Spre surprinderea plăcută a fanilor, au fost cântate și piese noi de pe viitorul album, iar reacțiile au fost pozitive.
Cei doi, Chimie și Dragonu’, au avut o comunicare bună pe scenă. Fiecare și-a interpretat atât părțile comune, cât și momentele solo, astfel încât să fie puși în evidență în mod echilibrat. Diferențele dintre ei, de flow și de prezență scenică, nu fac decât să adauge farmec trupei. O singură chestie nu mi-a plăcut în mod deosebit, sunetul pe care l-a folosit, prea mult și prea des, Gazhanu atunci când au fost trecerile dintre piese. Negativele lui sunt mult prea bune pentru a folosi niște artificii fără rost.
De data aceasta, Dragonu’ nu și-a mai dat tricoul jos, dar și-a pus amprenta asupra publicului prin cuvintele sale. A fost o seară nostalgică, dar și una care a deschis noi portițe spre viitor. Aștept cu interes să văd și să ascult ce va scoate Specii în perioada următoare.