Festivalul de rock “Posada Rock” a fost festivalul cu care am incheiat aceasta vara foarte fierbinte si plina de festivaluri si evenimente. Am fost pentru prima oara si am fost foarte placut surprinsa de organizare. Festivalul exista din 1986 si este organizat pe modelul concurs pentru trupele tinere, si urmat de recitalurile unor trupe consacrate. Mi se pare foarte buna ideea de a oferi ocazia trupelor sa se afirme, iar castigatorii sunt recompensanti cu premii in bani / servicii.
Locatia a fost stadionul municipal din Campulung, scena fiind amplasata in spatele unei porti, astfel incat s-a vazut foarte bine din peluza. Nu am dus lipsa de nimic, a fost mancare, a fost bautura (din Quantic), a fost merch si au fost si CD-uri. Pe un alt teren adiacent a fost organizat un mic camping. Mi s-a parut o atmosfera foarte intima si relaxata. Singurul minus a fost ca sonorizarea mi s-a parut putin cam tare pentru cat de mare era spatiul de la scena pana la tribune, cu unele exceptii. Pozitionarea stadionului are si ea un farmec aparte, in departare se vad muntii, iar intr-o seara am avut parte de un apus superb. Unul din sponsorii festivalului este chiar primaria si mi se pare o investitie foarte buna din partea orasului, sa tina in viata acest festival de traditie care aduce ceva lume pentru un weekend in Campulung.
In prima zi de concurs au fost trupele Ungolianth, Wildchild, Neon Prophecies, The Groovy Bastards, Leather Brigade si Crimena. A fost un mix de trupe cu membrii tineri si trupe mai experimentate. Mie personal mi-au atras atentia cei de la Wildchild, care au sunat foarte bine cu al lor rock alternativ. Din componenta lor fac parte doi membrii din Doomsday Astronaut. De asemenea, mi-a placut si de The Groovy Bastards si stilul lor funky, acestia castigand premiul al 2-lea. Leather Brigade au avut un look de thrash, dar sunetul a fost cu influente punk, o combinatie destul de interesanta. Ei au luat premiul 3. Dar cred ca cei mai cool din prima zi de concurs mi s-au parut Crimena (probabil cei mai experimentati dintre trupele din concurs), care au luat premiul 1. Baietii au zis pe scena ca “nu se asteptau sa fie asa de soare la ora 6, asa ca toata lumea sa ridice cremele cu SPF 50 in aer”, de departe cel mai bun indemn pentru public la un festival outdoor (am fost foarte norocosi cu vremea in primele 2 zile).
Recitalurile din prima seara au inceput cu trupa Doomsday Astronaut, urmate de Royal Hunt si Soen.
Doomsday Astronaut au revenit pe scena de la Posada, dupa ce la editia de anul trecut au castigat marele premiu. A fost o surpriza pentru mine sa descopar ca mai multe trupe dintre cele care au sustinut recitaluri sunt din nou pe scena de la Posada.
Asta a fost si cazul lui Royal Hunt, trupa de progressive, care au mai fost aici in urma cu 5 ani. Au avut un show reusit si au fost incantati sa revina aici. Au avut parte de un public destul de numeros (din pacate, la sectiunea de concurs a fost destul de putin public). La ultima piesa vocalul a avut un tricou cu festivalul.
Seara a continuat tot intr-o maniera prog, ultima trupa care a urcat pe scena fiind supergrupul Soen. Si acestia au spus ca aici, la Posada, “it feels like home”. Recunosc, ei au fost numele de pe afis care m-a motivat sa vin la aceasta editie de festival si nu am fost dezamagita de spectacolul oferit. Un moment special a fost la final cand solistul Joel Ekelöf l-a invitat pe scena pe Bogdan Ștefan Trîmbaciu, organizatorul festivalului, ca sa ii multumeasca pentru organizarea festivalului. Mai rar vezi o asemenea modalitate de multumire din partea unei trupe, dar si eu sunt de parere ca a meritat din plin. A fost o zi speciala pentru cei de la Soen, pentru ca fix pe 1 septembrie au lansat noul lor album “Memorial”.
In ziua a doua de concurs au fost trupele Imprudent, MBP, Diluvian Collapse, Endless Dark si Serpent Stream. In opinia mea trupele din prima zi au sunat mai bine, nu mi s-a parut ca cele din ziua doi au iesit in evidenta. Trupa de metalcore din Timisoara, Diluvian Collapse a castigat premiul cel mare al Posada Rock.
Primul recital al serii de sambata a fost Machiavelian God, care si ei au mai fost pe scena de la Posada in urma cu 5 ani. A fost prima data pentru mine cand i-am vazut live si pot spune ca au castigat un nou fan, atat pentru show cat si pentru cum suna piesele. Asta e avantajul festivalurilor, tot timpul descoperi trupe noi.
Daca seara de ieri a fost progressive, seara de azi a avut un mix interesant de genuri. Au urmat pe scena Cryptosis, care au un stil mai trash, ocazie cu care am vazut si primul mosh pit al festivalului.
Urmatorii trebuiau sa fie grecii de la Septicflesh, dar din pacate unul din membri a facut covid si au anuntat vineri ca nu mai pot veni la festival. Au fost inlocuiti de trupa bulgara de hardcore Last Hope, la care s-a lasat cu crowdsurfing. Baietii au fost foarte comunicativi cu publicul, putin cam prea comunicativi pentru gustul meu :D.
Seara a fost incheiata de britanicii de la Carcass. Veteranii death metal-ului (care au mai fost si anul trecut in Romania) au oferit un spectacol pe masura publicului deja incalzit.
Daca in primele 2 zile am fost rasfatati de vreme, duminica a plouat destul de sanatos in timpul festivitatii de premiere, dar nu a impiedicat trupele castigatoare sa isi savureze victoria si sa mai ofere un scurt recital. Toate trupele care au participat la concurs merita felicitari si sper ca vor avea un parcurs bun de acum incolo in cariera muzicala.
Recitalurile de duminica au fost deschise de trupa L.O.S.T., care din pacate a avut parte de ploaia aia buna si de putin public. Trupa a sunat foarte bine, iar vocalul a avut glumele la purtator.
Poate una dintre cele mai asteptate trupe din line-up de anul acesta au fost germanii de la Crematory (la concurenta cu Soen si Septicflesh), acestia avand ultimul concert in Romania cu destul de multi ani in urma. Au strans un public numeros, in ciuda faptului ca a plouat sanatos pana atunci. S-au bucurat foarte tare sa fie din nou in Romania si au avut o comunicare foarte buna cu publicul, care a cerut insistent un BIS. A fost singura trupa din festival care a facut bis. Show-ul a fost foarte bun, pentru mine in top, dupa cel de la Soen.
Editia 2023 a Posada Rock a fost incheiata de trasherii old school de la Sodom. Trupa de thrash metal din Gelsenkirchen, Germania, a fost formata in anul 1981. Au sunat foarte inchegat, si, cu toate ca nu sunt neaparat pe stilul meu preferat, publicul i-a primit excelent, cu moshpit-uri si crowdsurfing-ul de rigoare.
Am vazut o varietate destul de mare de genuri la festival si ne-a placut foarte mult vibe-ul si organizarea. Sigur vom mai reveni.
1 x EUR
1 x GBP
1 x USD
