Recenzie concert Moonspell, Bucovina si Fragment Soul la Arenele Romane

A trecut ceva timp de când nu am văzut o trupă mare, live, in open air. Iata ca sezonul concertelor mari a inceput si in Bucuresti, dupa relaxarea restrictiilor, și vinerea aceasta am avut ocazia să asistăm la un concert grozav al trupei portugheze Moonspell. Pot să vă spun că senzația a fost minunată!

Concertul a fost deschis de Fragment Soul din Grecia, urmați de Bucovina.

Fragment Soul este o trupă de progresivă/doom-metal formată în Grecia. Pe 7 mai 2021 trupa a lansat albumul de debut: Axiom of Choice. Din punct de vedere compozițional au sunat foarte bine și foarte închegați pentru stilul lor. Cu toate acestea, am avut sentimentul că ora din zi nu era cea mai bună pentru ca trupa să-și exprime mesajul muzical. Poate ar fi fost mai bine primit un concert după lăsarea întunericului, cu niște lumini pe fundal, care să inducă o anumită stare. Cert e faptul ca toți membrii trupei s-au completat bine pe scena, fiecare făcându-și partea cu profesionalism, chiar dacă Arenele Romane nu erau încă pline. Chitara a fost destul de prezentă în mix, iar keyboard-ul a “îmbrăcat” piesele cu un aer de mister. Cred că trupa a fost încântată să susțină acest concert în București, într-un loc atât de drăguț, iar după setlist-ul lor ne-au rugat pe toți să facem o poză împreună, în care să “pretend to look happy :)”, fotografie la care am participat cu plăcere.

Următoarea trupă pe scenă a fost Bucovina, o trupă care este “de-a casei” la Arenele Romane. Prestația lor a fost puțin mai “veselă” decât la alte concerte, pentru că trupa a fost mai “bine dispusă”, ca să fim diplomati :). Crivăț a sperat că publicul va participa la un wall of death sau un circle-pit, însă publicul nu era încă suficient de incălzit pentru asta, poate și destul de ruginit după pandemia asta lungă. Chiar și așa, au fost niște momente inedite, în care toți dădeam din cap la unison pe cântece precum Șoim în văzduh, Straja, Spune tu, Mestecăniș.

Trupa a cântat o serie de melodii vechi și noi, dar mai mult de pe albumele anterioare. De îndată ce soarele a apus și luminile au început să se vadă mai intens pe scena, spectacolul s-a schimbat puțin și am primit cântece mai energice, chiar și un cover dupa Grandis Spiritus Diavolos, piesa Rotting Christ, pentru “ulta-ortodocsii din public”. Am aflat (în mai multe rânduri) că trupa a adus la merch și cercei, varianta unisex, care pot fi purtați atât de cître doamne, domnișoare, cât și de către domni!

După o scurtă pauză, membrii trupei portugheze Moonspell au intrat pe scenă cu lumini mistice albastre și roșii, și ne-au introdus în spiritul specific. Setlist-ul a fost extins și au cantat melodii din întreaga lor cariera, dar și din cel mai recent album al lor, Hermitage. Solistul a fost foarte comunicativ și a interacționat bine cu publicul și chiar ne-a prezentat câte o mică poveste în introducerea unor melodii.

Până la sfârșitul concertului m-am tot mutat în diverse locuri în cadrul arenelor, ca să vad cum se vede/aude și din spate. A fost incredibilă senzatia aceea, când vezi o masă de oameni care cânta împreună melodii precum Vampiria (dedicată vampirilor prezenți la arene), Alma Mater, Opium, Mephisto. Concertul a fost încheiat cu piesa de referință Full Moon Madness.

Din punct de vedere organizatoric, nu am nimic de reproșat, nu au fost cozi nici la merch și nici la băuturi. Am stat până la capăt și am plecat acasă cu o senzație foarte plăcută, un spectacol bun și plin de viață. Pentru mine, ca fan Moonspell, a fost un spectacol de ținut minte și abia aștept să văd un concert Moonspell din nou.